Haaaaaa

Haaaaaaaaa,postare patetica,again!
Incepem cu intrebari inutile,raspunsuri la sectiunea comentarii:
1. De ce nu suntem in stare sa spunem intotdeauna adevarul?
2. De ce ne jigneste adevarul?
3. De ce ne cacam pe noi cand vine vorba de recunoscut sentimente?
4. De ce nu putem sa ne infruntam soarta?
5. De ce e atata lasitate in lumea asta?
6. De ce ma seaca pe mine chestiile astea?
Cred ,de fapt nu,sunt singura ca de mica mi'am dorit sa pot citi ganduri.Si consider ca prin muuulta ,muuuuuuulta meditatie am sa si reusesc,dar poate va fi prea tarziu.Probabil daca as sti ce gandesc unele persoane as sti si cum sa actionez..si sa nu o mai dau in bara...sau sa nu mai fac exact ceea ce trebuie sa fac.
Ma afund in frustrari,intrebari si incerc sa iau totul cat mai in ras posibil,poate poate oi reusi sa move foward.
Dar se pare ca move fowardu ala intarzaie sa apara si nu fac altceva decat sa stau in loc si sa...sa ma sinucid.Da,cred ca e cea mai potrivita expresie,practic eu nu fac altceva decat sa ma sinucid.
Fuck myself,am ajuns sa ma urasc,maxim chiar,sa nu ma mai suport,si chiar nu stiu ce voi face in continuare.
Si haaaaaaaaa , autoironie ,fiindca nu fac altceva decat sa rad inca odata de mine,caci am ajuns intr'un punct critic,in care nu am mai fost pana acum si nu stiu cum sa fac,sau cum sa nu fac.
Si asa ca de final o intrebare furata:
NU TE'AI INTREBAT NICIODATA CE MOTIV AM SA FAC TOT CE FAC,SA SPUN TOT CE SPUN,SA TAC TOT CE TAC?